ALIA de PdS & Y *

Astăzi am avut o şedinţă furtunoasă cu un client care-mi reproşa utilizarea unui "Pssst" într-un text publicitar propus pentru compania lui. "Pssst"-ul e luat de Coca-Cola, mi-a spus. De acolo te-ai inspirat?

Nu m-am putut apăra spunîndu-i că e o simplă, catastrofală poate, coincidenţă. I-am spus doar că, fără să fi ştiut de Pssst-ul Colei (care e, inexplicabil: PSTTTTT! oare cum se pronunţă TTTT?), e vorba de pssst-uri diferite. Al meu e un hei! moale, al lor e un foşnet de bule (preluat, odată cu brandul probabil) de la Schweppes - Schhh!

În fine, am povestit asta doar pentru că, de cînd mi s-a reproşat PSSST-ul, am trăit o mică depresie profesională. Din care am ieşit citind despre două mici şi inteligente acţiuni. Am citit de ele aici şi simt nevoia să le dau mai departe.

Prima operaţiune e o asociaţie de luptă împotriva abuzului d'apostrofuri. Din arhiva lor, răsfoită doar, vă prezint asta:



A doua dovadă de inteligenţă e un "blog" care luptă împotriva "ghilimelelor" inutile. Din ce am văzut acolo, mă bucur să postez aici astea:



&





OK. De fapt, voiam să vă spun ce idei mi-au venit mie. Fiindcă aşa mi-a trecut, odată cu ideile prin cap, şi depresia. Prima: o asociaţie de monitorizare a punctelor de ... suspensie. Oare Andrei Codrescu spunea că virgulele sînt moartea poeziei? Dar puncte...le de sus...pensie pe cine omoară? Ar putea fi un semn al proastei literaturi. Şi al nesiguranţei în comunicarea publicitară. Fiindcă de-abia mi-a venit ideea asta, n-am încă arhivă. Ceva, însă, tot vă pot oferi:

Trăirile se vor a fi palpabile, vizibile, în mod nepremeditat. Bineînţeles, mă refer la cele sincere. Şi ce muzică poate să descrie mai bine starea de mai sus? Mie mi se pare grăitoare asta. Amestecul de gravitate, tonul uşor ezoteric dar şi transcendenţa ce reies din ea ...

&

Să te întorci în punctul terminus al problemei şi să observi că totuşipoţi duce mai departe relaţia pe care o ai cu un prieten, amic, părinte, etc. pentru că a rămas exact aşa cum ai lăsat-o, este un plus. Dar… evoluţia poate avea loc în absenţă?

O adevărată comoară găsiţi... aici. Dar... promit să vă mai ofer mostre, îmi "place" proiectul.

Celălalt, dacă ar fi să trec peste ideea cu asociaţia de monitorizare a abuzului de majuscule (simptom al slabei proprietăţi a termenilor - Flaubert?), ar fi un program de monitorizare al abuzului de IGREC. Pe ăsta n-am arhivă.Am totuşi, şi trebuie să mă credeţi pe cuvînt, în faţă o brichetă pe care scrie Tiby&Gaby ABC. Dar aparatul foto e în mashynă, şi mye my-e lene, căcy mashyna e departe, parcată pe pajyshte. Mîine însă aduc şi dovezi, nu mă las.

* Asociaţia de Luptă Împotriva Abuzului de ... Puncte de Suspensie & Y (eventual Ÿ)

HEIL DISNEY: placa poneiului primordial şi ursul carpatin

 


Faza cu poneiul diplomat român la NY îmi aduce aminte de un episod din Seinfeld în care, în subtext, există o mică acuză de antisemitism din partea familiei. Asta fiindcă Seinfeld afirmă în timpul unei mese că i-a dispreţuit întotdeauna pe copiii posesori de ponei. Unul dintre aceşti copii fusese însă şi o mătuşă de-a lui Seinfeld, evreică emigrată din Polonia.

Am descoperit că şi eu sînt posesor de ponei, am unul cu copite magnetice care, după cum se vede, se învîrte pe unica placă, aceeaşi placă, a unui patefon. Pe crupă nu are o svastică ci, mai puţin istoric al religiilor fiind el, un soare pur şi simplu. Dar svastica e un simbol solar, veţi spune. Păi, asta înseamnă c-am găsit poneiul primordial. Iar întoarcerea asta către începutul-începutului, dincolo de Cristian Neagoe, ICR şi Patapievici, mă îndeamnă să duc lucrurile şi mai departe. Dar nu mă mai pot lămuri defel.

Postez însă un fragment a ceva scris prin 2005. Nu spun de cine, fiindcă poneiul nu-i ponei, e urs. Dar ursul ăsta e clar neonazist şi antisemit. Judecaţi şi voi. Celelalte personaje sînt Roboţel, Creionel, Bălănel şi Miaunel.

Roboţel face istorie

- Evrika! Evrika! s-a auzit din biroul lui Roboţel într-o după amiază.
Au rămas cu toţii peste program, au făcut şedinţă.
- Iată-l! a mai urlat Roboţel o dată, desfăcînd planşa. Îi vom spune PNB – produsul naţional brut.
- Brut? s-au mirat toţi, holbîndu-se la ceea ce părea a fi un ursuleţ. Au ridicat apoi privirele întrebătoare.
- Un ursuleţ de pluş cu butoane! le-a explicat Roboţel plin de entuziasm.
- Aha! au exclamat ei. Un ursuleţ cu butoane!
- Patru! a spus Roboţel.
- Patru, au repetat ceilalţi.
- Dacă apeşi pe primul zice: MAMA! a continuat Roboţel.
- MAMA! s-a bucurat Miaunel.
- Pe al doilea, zice: MAMĂ, NU MAI DA!
- Oho! au ţipat la unison ceilalţi.
- Dacă apeşi pe al treilea, ursuleţul merge şi se aşează la coadă la finanţe! a spus repede Roboţel.
- Coooaaadăăă! l-au încurajat prietenii săi.
Aşa că Roboţel a continuat:
- Iar dacă apeşi pe ultimul buton, recită pe de rost manualul de istorie de clasa a IV-a.
- ISTORIE! ISTORIE! ISTORIE! au început să-l aclame cu toţii.

[...]


Biografie III (extras din primul interviu acordat de PNB revistei Star)

- Cu cine votează PNB?
- Cu aceiaşi!
- Naufragiat pe o insulă pustie, ce carte aţi prefera să aveţi cu dumneavoastră?
- Nu o carte, un film, unul de Sergiu Nicolaescu.
- Actorul dumneavoastră preferat?
- Sergiu Nicolaescu tînăr, De Vito copil.
- Credeţi în reîncarnare?
- Mai degrabă în reciclare.
- Dar, dacă totuşi, în cine aţi dori să vă reîncarnaţi?
- În Sergiu Nicolaescu tînăr.
- Cum arată pentru dumneavoastră femeia ideală?
- Aici sau în Spania?

Revedere

- Ghiciţi de cine am dat la salonul de piercing? i-a întrebat într-o zi Miaunel.
- De cine? au sărit toţi.
- De Pătrăţel!
- Ei, nu mai spune! Ce mai face?
- Face bine!
- Adică? a mîrîit Creionel.
- E tatuat peste tot, ras în cap şi neonazist, a răspuns emoţionat Miaunel.
- Pe cine crede el că păcăleşte? a rîs Bălănel.
- Eh! a oftat Miaunel.
- Curvă ordinară! a mîrîit Bălănel.
- Porc fascist!


Vicii de fabricaţie

Au trebuit să-l retragă de pe piaţă pe PNB. Au presupus că de vină a fost piercingul executat de Pătrăţel. Nu puteau fi siguri, însă li s-a adus la cunoştinţă că, dacă apăsai simultan pe butoanele nr. doi şi trei, PNB exclama:
- Heil Disney!