sâmbătă, septembrie 30, 2006

apă de gură. a se clăti după golire 4

Lipseşte acel fantastic al obiectelor umile ce face să strălucească târguşoarele lui Emil Brumaru, după cum nu înregistrăm un evazionism autentic, cu punerea între paranteze a realităţii imediate. ,Ros de o bacterie necunoscută", cu ,o acută lipsă de voinţă", subiectul oblomovian îşi exfoliază la nesfârşit straturile intim-biografice, fără să ajungă la veritabile explorări. Din Arta scalpării lipseşte, în genere, tocmai arta.
daniel cristea enache, în românia liberă. ce naiba de veritabile explorări îi trebuie unuia care-l savurează pe brumaru? şi cum de n-a înţeles că cea mai puternică formă de poezie e cea fără străluciri şi fantastic? fiindcă doar jalonează (vezi deschiderea largă a cronicii, cu ENUMERĂRI şi NOMINALIZĂRI pe curente şi direcţii), nu citeşte. HABAR N-ARE!

Niciun comentariu: