E greu să caute ceva un scriitor in administratie.
Dar Cristi Neagoe n-a ajuns la ICR pentru ca e un tip creativ (creator) ci pentru ca a functionat o vreme buna ca PR-ist al unui brand cultural puternic. Si-a probat, cum ar veni, capacitatile administrative. E atacat acum pentru ceea ce scrie si, ha-ha, pentru ce pozeaza iubita lui. Nu-mi vine sa-mi dau cu parerea despre libertatea de expresia, confuzia autor-personaj, nici nu ma omor dupa ceea ce scrie Cristian Neagoe, dar cred ca pot spune ceva consistent :) in apararea lui, ceva care ar putea da de gindit si buzurilor.
Eliade era atacat de Ministerul Invatamintului, sau cum se chema prin 36-37, pentru proza pornografica. Se solicita, prin vocea unui Constantin Kiritescu, un mare futacios al administratiei ("directorul de canapea", spaima junelor profesoare) demiterea sa de Universitatea Bucuresti. Eliade da el in judecata ministerul si cere 1 leu despagubire. Procesul sufera aminari peste aminari, pina in momentul in care o dictatura, cea carlista, pune capat tututor litigiilor dintre minister si angajatii sai (nu e clar daca doar in cele in care angajatii erau petenti). Eliade ajunge in 1940 diplomat, consilier cultural la Lisabona, trimis fiind acolo de un partid de extrema dreapta, revendicat de la ortodoxie.
O dovada ca oamenii vorbesc mult, fara sa fie prea atenti la ce spun.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Mda. Argumentul tine. Dar oricine poate sa spuna ca Cristian Neagoe nu e Eliade si sa incheie triumfator discutia.
un prieten de-al meu, florin maduta, a inceput asa sa-mi relateze despre scandalul asta: doamne, in ce tara traim? eu, banuind despre ce vrea sa-mi povesteasca, zic: ca-n anii 90?
el: ce ca-n anii 90!? ca la tzara!
asa ca, scuza-ma, dar ar fi un argument de taran. adica a unuia care se revendica de la o traditie in privinta careia nu are nici un merit.
Ok. Deci m-ai facut tzaran :)
Trimiteți un comentariu